Baciu dixit

Stadioanele uitate ale Bucureștilor – Epilog

with 19 comments

În afară de stadioanele prezentate până acum, Bucureştiul a mai avut şi altele, mai puţin importante, dar care totuşi merită şi ele să fie amintite aici. Mi-a fost imposibil să găsesc fotografii cu stadioanele pe care le voi prezenta azi, ba mai mult chiar și identificarea lor a fost destul de grea în unele cazuri.

Stadionul „Voievod Mihai”

Localizarea aproximativă

Acesta se afla în zona cimitirului Belu. Aici și-a disputat meciurile prima echipa de fotbal din Bucureşti, Olympia Bucureşti. A fost inaugurat în anul 1927, iar după cel de-al doilea război numele i-a fost schimbat în ACSA.

1935

Tot aici a evoluat echipa industriaşului Dumitru Mociorniță, Carmen Bucureşti. Stadionul a fost demolat la sfârşitul anilor 60’, odată cu amenajarea Parcului Tineretului.  Azi pe locul fostului stadion este un colţ din Orăşelul Copiilor.

1938

Stadionul Muncii

Stadionul Electromagnetica

În zona Ferentari era în perioada interbelică stadionul Ministerului Muncii de pe strada Veseliei. Stadionul a rămas în istorie mai mult pentru ziua de 13 august 1939 decât pentru fotbal. Documentele siguranţei statului arată că la o serbare câmpenească organizată de breasla lucrătorilor în industria de pielărie și încălţăminte la care au participat 1000 de oameni, titlul de regina balului a fost câştigate de Elena Petrescu, viitoare Ceauşescu, muncitoare la fabrica „Jaquard” din Capitală.

1938

După război stadionul a fost preluat de Electromagnetica, aici evoluând echipa cu acelaşi nume.  Tot pe „Electromagnetica” a ajuns fosta tabelă de marcaj de pe „Republicii” după ce acesta din urmă a fost dotat cu tabelă electronică. Stadionul există și în prezent, fiind folosit de Rapid II.

Stadionul  Belvedere

Sportul Studențesc în prezent

Stadion aflat în cartierul „Regie”, de unde şi fostul nume „C.A.M.” (Casa Autonomă a Monopolurilor). Este construit în anul 1920. În presa vremii apare jucând aici încă din anul 1929 echipa bucureșteană Belvedere (Cartierul Regie, ridicat la începutul secolului trecut pentru locuitorii de la Fabrica de Ţigarete, s-a numit între anii 20’-50’ Belvedere). Arena se află în vecinătatea bisericii „Sf. Petru și Pavel” (Belvedere) construită între anii 1934-1940.

1938

În 1955 stadionul trece în proprietatea Ministerului Învăţământului care îl pune la dispoziţia clubului Politehnica (Sportul Studenţesc). Stadionul avea o tribună mică şi pistă de atletism. În anul 1981 este modernizat și redenumit Stadionul Sportul Studenţesc. Actualele tribune sunt construite pe pământul excavat de la tunelurile săpate pentru construcția metroului bucureştean.

Secvențe de arhivă cu stadionul din Regie înainte de modernizare extrase din filmul „Singurătatea Florilor” din anul 1975

Stadionul „23 August”


Am lăsat pentru final cel mai mare stadion pe care l-a avut România între anii 1953 -2007.  „23 August” a fost dat în folosinţă  în anul 1953 cu ocazia Festivalului Internaţional al Tineretului desfăşurat la Bucureşti în luna mai a aceluiaşi an.  Avea nocturnă şi o capacitate de 80.000 de locuri. Era construit după tiparul stadioanelor sovietice.

Planul complexului sportiv 23 August via armyuser

Stadionul făcea parte dintr-un complex sportiv care mai cuprindea un patinoar, un turn de paraşutism, un bazin de înot și un teatru de vară. La construcția complexului sportiv „23 August” au participat voluntari în special tineri mobilizaţi de UTM. Despre construcția stadionului puteţi citi mai multe la Armyuser

via armyuser

În 1981 Bucureştiul avea să fie gazda Universiadei, ocazie cu care stadionul „23 August” este modernizat. Se schimbă gradenele de lemn și apare pista de atletism din tartan. Tot atunci e construită și uriaşa torţă olimpică. A fost adusă a doua tabelă electronică, cea de pe „Republicii”

universiada 81

Aici se disputau celebrele cuplaje fotbalistice bucureştene, la cel din martie 1985 asistând peste 100.000 de oameni, spectatorii invadând chiar şi pista de atletism.

Cuplaj 1985

În afară de competiţii sportive, stadionul a găzduit numeroase spectacole de tristă amintire ale Cântării României, cât şi diverse manifestaţii comuniste.

După 1990 este redenumit „Lia Manoliu” iar capacitatea este limitată la 60.000 de locuri. În 2007 a fost demolat iar în locul lui se va construi un foarte modern stadion, „Naţional Arena” care va fi inaugurat în august 2011.

Demolarea

National Arena

Alte terenuri din Bucureşti:

CAB – la şosea, locul unde a jucat Rapid Bucureşti până la construcția stadionului Giulești. Stadionul a fost construit în 1923.Este unul din primele terenuri de fotbal din București.

Localizarea aproximativă

Terenul FSSR – primul teren pe care s-a jucat fotbal în București. Se găsea tot la șosea, cam pe unde este astăzi stadionul Tineretului

1909 - cronica unui meci disputat pe terenul FSSR de la șosea

Terenul Turda –  strada 13 septembrie, lângă cimitirul turcesc. Aici se jucau meciuri din diviziile inferioare. După război s-a numit ICAR. Ultima oară a jucat aici Fulgerul Bragadiru prin 98’-99’ Acum e în paragină, la intrare s-a construit o spălătorie auto.

bing maps

Terenul Turda azi

Stadionul PTT – pe Şoseaua Mihai Bravu, pe locul lui s-a construit Institutul de Inframicrobiologie. Pe 30 iulie 1946 aici a avut loc mitingul BPD la care a participat și Ana Pauker.

Stadion PTT 1962

Written by Baciu

Aprilie 12, 2011 la 14:50

19 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. ai facut treaba buna! Totusi cred ca am vazut o greseala. Articolul cu terenul FSSR si pozele respective erau de la Bolta rece. Si Bolta rece era langa Arcul de triumf, dar mai spre Ch de Gaulle.
    Descrierea locatiei era cam asa: „pe kiseleff, vizavi de Laptaria Flora, pana in strazile Alexandrina si Porumbaru”. Bolta rece a fost in fapt primul teren ingradit al Bucurestilor. Inainte se mai jucase pe locul Facultatii de Geologie

    alwn

    Aprilie 14, 2011 at 22:43

  2. Merci pentru aprecieri. Ai dreptate cu Bolta Rece, în 1909 acolo s-a jucat, FSSR a apărut mai târziu (1920). În concluzie au fost 3 terenuri de fotbal la șosea (Bolta Rece, FSSR și CAB).

    Baciu

    Aprilie 15, 2011 at 11:15

  3. da, au fost 3, cu mentiunea ca la FSSR (actualul complex tineretului) erau 4 terenuri disponibile. CAB si Bolta rece n-au fost in aceasi perioada, cand se juca la Bolta rece pe locul Cab-ului era vechiul velodrom. Oricum ai localizat f bine pe harta si informatiile sunt de acuratete.

    alwn

    Aprilie 17, 2011 at 11:00

  4. Astept cu interes si un articol despre stadioanele postbelice,muncitoresti, stadioane care au dat marile generatii ale anilor 80-90 amintesc doar Metalul,Frb,Autobuzul,Girueta,Spartak,Antilopa,Policolor,Mecanica Fina ,Turnul, Electroaparataj, Voinicelul,ICSIM,Laminorul,Romprim,Vulcan…

    Freesys

    Aprilie 19, 2011 at 11:41

  5. @Freesys: Nu era în planurile mele să fac și o istorie a stadioanelor postbelice, poate cu excepția Stadionului Cotroceni. După război, puterea populară, a construit multe stadioane pentru oamenii muncii. În viitorul apropiat o să încerc să le adun și pe ele într-un post.

    Baciu

    Aprilie 22, 2011 at 14:29

  6. stie cineva ce era p locul actualului stadion lia manoliu aka nationala arena …adica pana in 52′

    adriano

    Mai 9, 2011 at 15:25

  7. Pe cadastrul vechi apare pe acolo o plantație de duzi.

    Baciu

    Mai 10, 2011 at 08:24

  8. mc ..interesant

    adriano

    Mai 11, 2011 at 14:05

  9. heeeeeeeee, pe stadionul din Regie, in 86-87 faceam orele de sport. urasc pista de atletism!!! :D

    anda

    Mai 29, 2011 at 17:29

  10. mi-ai facut o mare placere cu secventa din film, unde George Constantin spune despre rugby ca ”e cel mai cinstit joc din lume”. fraza asta mi-a ramas in minte de cind eram copil. habar nu aveam cum se numeste filmul.

    anda

    Mai 29, 2011 at 17:39

  11. Regia nu are și nici nu avea pistă de atletism în anii 86-87

    Baciu

    Mai 29, 2011 at 19:19

  12. are ceva pe linga tribune, un fel de trotuar. proful asa ii zicea, pista. acolo dadeam proba de viteza, saritura de pe loc si aruncarea mimgiei medicinale :P

    anda

    Mai 29, 2011 at 21:27

  13. Baciu? Claudiu Baciu? Daca tu esti acela, contacteaza-ma ori pe mailul sportulstudentesc@yahoo.com. Fac un material despre centenarul Sportului Studentesc si am nevoie de ilustratie si, eventual, informatii.

    francisc

    Aprilie 4, 2013 at 10:12

  14. Super tare! Ai aminitit si de Turda (sau ICAR). Acolo a antrenat tata o perioada, prin anii ’70, echipa Aurora Bucuresti (juca in Onoare parca). Tot acolo am jucat si eu fotbal, prin ’95-’96, cand stadionul era inca in stare decenta, tribunele asisderea (se umpleau de oameni din cartier la meciuri din ligile inferioare), iar cele doua bazine cu apa de langa vestiare reprezentau un adevarat deliciu…puteai spune ca te afli pe un strand adevarat.

    Nicolae Cristian Badescu

    Iulie 4, 2013 at 18:28

  15. da, ar fi interesante detalii si despre stadioanele postbelice. Pe la sfarsitul anilor 70 si inceputul anilor 80 terenul Autobuzul avea cel mai bun gazon din Bucuresti, uneori mai venea lotul national pentru antrenamente, stau in cartier de 45 de ani si stiu. In alta ordine de idei, nu cred ca am remarcat stiri si imagini cu stadionul Progresul din dr. Staicovici sau poate l-am scapat.

    Adrian Valeanu

    Septembrie 24, 2013 at 16:12

  16. Mad Rider

    Decembrie 10, 2013 at 17:29

  17. Excelente materiale de istorie sportiva , atat de rare in peisajul actual…
    P.s. A doua tabela electronica montata in 1981 este o comanda Electroimpex Budapesta, nicidecum cea demolata de pe „Republicii”

    jan

    August 28, 2014 at 00:00

  18. Apropos , nu gasesc nicaieri data aparitiei instalatiei de nocturna de pe „23 august”, banuiesc ca undeva prin 1971 -1972

    jan

    August 28, 2014 at 00:02

  19. Sunt nascut in 1948 si imi amintesc de Festivalul Tineretului din 1953 , am fost cu parintii mei la cateva spectacole si la un meci de fotbal pe ceea ce era pe atunci noul stadion 23 August . Stadionul avea 80000 locuri , eu l-am vazut arhiplin cu vreo 100000 spectatori la meciul Dinamo Bucuresti – Real Madrid in toamna lui 1963 . Mai tarziu ( cred ca Jean e corect cu anii 1971-72 ) s-a instalat nocturna si capacitatea a scazut la 60000 locuri . Era intr-adevar construit in stilul stadioanelor sovietice , pista de atletism si spatiile din spatele portilor erau prea mari , nu era prea simplu sa ai loc la o peluza si sa vezi ce se intampla la poarta din cealalta parte a terenului . Interesanta macheta complexului sportiv . Se vad acolo stadionul , Teatrul de Vara ( nr. 1 ) si turnul parasutistilor ( fara numar ) care au fost construite in 1953 . Lacul ” de canotaj ” e o denumire cam pompoasa pentru micul ochi de apa , desi la un moment dat au existat un mic debarcader si cateva barci cu vasle . Patinoarul artificial a fost construit dupa cativa ani , cam pe unde apare cifra 4 pe macheta si a fost acoperit prin 1972 . Prin spatele lui , spre str. Maior Coravu , s-a construit mai tarziu si bazinul olimpic acoperit de inot .

    Iuliu

    Octombrie 7, 2014 at 14:11


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: