Baciu dixit

Biserica Crângași și Lacul Morii

with 7 comments

Prin amabilitatea lui Alex Baciu, am primit două fotografii din arhiva personală. Fotografiile ne prezintă imagini ale Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” din fostul cartier Crângași. Biserica și cartierul au fost demolate iar pe locul lor în prezent stau  cele 240 de  hectare de apă ale Lacului Morii. O soartă oarecum asemănătoare cu cea a insulei Ada Kaleh.  Crângașii sunt amintiți de o hartă statistică din 1835, ca fiind un cătun cu 5 gospodării. După 1920, o parte a acestui cătun este inclus în teritoriul capitalei, iar între anii 1940-1960 încep să se mute aici familii nevoiașe. Dată fiind apropierea de râul Dâmbovița, zona suferă de pe urma inundațiilor. După 1960 începe construcția primelor blocuri P+3, cele de pe bulevardul Constructorilor. Localnicii puteau ajunge la Gara de Nord cu transportul în comun, prin linia de autobuz 38, care avea capătul la Cimitirul Crângași. Biserica care deservea micuța mahala, se pare că a fost construită de domnitorul Mircea Ciobanul. Legenda spune că domnitorul muntean a zidit acest locaş nu numai ca loc de reculegere ci şi de refugiu. Situată în desişul zăvoarelor din zonă, înconjurat de bălţi înaccesibile duşmanilor, biserica nu va avea decât o singură cale de acces, pe un pod ce se putea ridica, la nevoie. Cu toatea astea, în interiorul bisericii se afla următoarea inscripție:

„Această sfântă biserică, după tradiţie, s-a zidit la anul 1564 de ctitorii DUMITRU, MARIA şi fiii lor DUMITRU şi MARIA LUPAN SINCARU, preot, soţia sa MARIA, cu fiica sa MARIA, Gh. BRAIDEA, cu soţia sa ECATERINA.”

Între anii 1899 – 1937 în timpul   parohiatului   preotului   Constantin   Bălteanu,  această biserică  a suferit modificări (s-a prelungit pronaosul, a fost repictată de pictorul POTLOVSCHI, între anii 1914-1919, apoi a fost adăugat un pridvor, cu două camere laterale, cafas   precum   şi   o   turlă   de   dimensiuni   apreciabile). Pictorul PRISCARIU   a executat   din   nou   pictura   bisericii,   ocazie   cu care preotul BALTEANU este zugrăvit printre ctitorii reziditori.

Scena din cartier foto via http://andreiciurcanu.wordpress.com

În 1940, turla cea mare şi catapeteasma bisericii sunt distruse de cutremur, dar sunt refăcute în anul 1963. Pictorul PRECUP VENIAMIN va reface pictura între anii 1964-1968 Aceste informații sunt preluate din cartea: „Istoria Bucureștiului prin bisericile sale” – Dan Toma Dulciu

Amenajarea Lacului Morii foto via jurnalul.ro

În primăvara anului 1986, ca urmare a lucrărilor de amenajare și sistematizare a râului Dâmbovița, biserica din strada Cpt Grozeanu nr. 9 va fi demolată, iar timp de două luni, cca. 11.000 de morti au fost exhumați și mutați la cimitirul Giulești Sârbi. Biserica a fost prima clădire din cartier care a căzut pradă buldozerelor, pe data de 21 mai 1986, chiar de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena. Apoi au urmat cele 400 de gospodării. Timp de 6 luni s-au turnat plăci de beton pe locul fostului cimitir de ciumați. Obiectele de cult ale bisericii au fost transportate la Biserica Belvedere şi la Biserica Sf. Ilie Grant. Ultimul paroh al bisericii a fost preotul Vasile Boerescu.

Demolarea bisericii foto via http://andreiciurcanu.wordpress.com

Lacul Morii, cel mai mare lac din București, a fost gândit sa fie și un loc de agrement pentru bucureșteni, dar din păcate nu prea a fost așa. Singurul eveniment notabil care a avut loc pe insula artificială a lacului, a fost festivalul Coke Live din anul 2007, unde au cântat printre alții: Prodigy și The Cult

Vedere spre zona vechiului cartier

În prezent, zona este într-o stare jalnică. Gunoaiele și câini vagabonzi au pus stăpânire pe aleea din jurul lacului. O salubrizare a zonei, plantarea unor stâlpi de iluminat, asfaltarea aleei din jurul lacului, construirea unui debarcader pe insulă, sunt doar câteva soluții pentru a profita de potențialul fantastic pe care îl oferă Lacul Morii. Și nu în ultimul rând, ar trebui marcată și istoria locului prin montarea unei plăcuțe care să amintească bucureștenilor că sub cele 14.7 milioane metri cubi de apă, au fost cândva 400 de case, 2 școli, o biserică și un cimitir.

Lacul Morii în prezent

Un foarte interesant articol despre același subiect puteți citi aici

Written by Baciu

August 12, 2011 la 03:07

7 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Superb articolul. Stau la capat in Giulesti, pe langa Institutul Pasteur si parca imi mangaie sufletul sa aflu istoria acestor locuri. Apropo, o harta mai mare, care sa imi arate si strazile care erau atunci catre capata nu ai? Daca ai, te rog mult sa ma contactezi pe mail. Tare mult mi-ar placea sa o vad!

    artistu

    August 16, 2011 at 12:20

  2. Debarcader deja exista si din surse sigure stiu ca trebuie doar ridicat nivelul apei, la un ordin, pt a se putea folosi.

    Axelanti Axel

    August 16, 2011 at 19:06

  3. @Axelanti Axel: așa este, debarcaderul există. Cum ziceam și în articol, lacul era gândit să fie și de agrement.

    Baciu

    August 17, 2011 at 12:33

  4. Nu ma asteptam sa gasesc pe cineva sa faca o descriere legata de aceasta zona. Pina la varsta de 15 ani mergeam si stateam la varul meu care locuia pe strada Viscului pe partea usor in panta a strazii care dadea spre un camp. In dreptul casei chiar pe strada era fixat un stalp de inalta tensiune. Acolo stateam vara si imi aduc aminte de masina 38 (mai era si un tramvai) care ma aducea de la capatul ei din Marasesti. Apoi treceam o pasarela care mereu imi dadea fiori cand ii treceam poduletul acela metalic si parcurgeam o strada destul de lunga care se intersecta cu alta. Imi aduc aminte si de cimitir si de biserica, acolo fiind ingropati bunicii mei la acea vreme. Imi amintesc stradutele linistite, pietruite cu flori pe trotuar, case modeste dar curate, generand un aer patriarhal. Imi placea acolo sa stau si sa ma joc decat la bloc…

    Incubus

    August 18, 2011 at 13:19

  5. Uitandu-ma pe harta aceea mi-am dat seama ca blocul in care stau e construit pe fosta strada Olanesti. E o surpriza placuta sa gasesc astfel de articole, nu multa lume scrie despre Crangasi. Cele mai multe informatii despre fostul cartier le am de la bunicul meu, insa nu am nici o poza de atunci.
    Despre lacul Morii ce sa spun. Chiar azi am citit un articol despre revitalizarea centrului, al nu stiu catalea proiect ce vizeaza centrul. Din pacate primaria generala ignora periferia, iar primaria sectorulu 6 este ca si inexistenta (numai cand ma gandesc cine e primarul, imi vine greata). Lacul Morii este intr-adevar parasit, singurul eveniment de anul acesta care l-a pus in prim-plan a fost un miting aviatic prin luna mai. Potential de agrement ar avea desigur, locuitorii din Crangasi si Militari ar fi „clienti fideli”. Mie cel putin imi pare rau ca trebuie sa iau tramvaiul pana in Herastrau ca sa fac jogging in siguranta, atunci cand am parcul si lacul la 5 min de casa, insa prefer sa-mi pastrez picioarele intacte, nestantate de maidanezi.

    altblogromanesc

    Septembrie 20, 2011 at 20:03

  6. -am avut 4 mortzi in cimitir – bunicul 9d.1978) si tatal 9d.1982) , bunica 9d.1944) si o sora a mamei (d.1944)
    -cind a fost evacuat cimitirul – martie 1986- datirita alunecarii terenului nu am mai gasit mormintele bunicii si a sorei mamei.
    Procuratura a refuzat sa permita extinderea sapaturilor, asa ca cele doua femei au ramas acolo.
    Bataia de joc a continuat. ni s-au alocat 2 morminte intr-un cimitir din comuna Chiajana, aproape de mbiserica minastirri chiajana, care a fost distrusa de turci in 1821.
    Accesul se face prin cartierul Giulesti – sirbi, unde nu este canalizare.ceea ce permite accesul doar in perioada 01-Aprilie / 30-Septembrie

    Vladescu Alexandru Bucuresti

    vladescu alexandru

    Februarie 16, 2013 at 19:53

  7. Am locuit si eu in Giulesti, pe strada Doftanetului nr 12, si imi aduc cu placere aminte de acele locuri minunate unde m am nascut si am copilarit pina la varsta de 10 ani, din pacate casa ne a fost demolata si a trebuit sa ne mutam la bloc in Militari.Cind timpul ne permite ma intilnesc cu cel mai bun prieten al meu , Cornel si ne plimbam pe malul lacului, prin parc aproape de locurile atit de dragi noua si depanam amintiri din copilarie ce frumos era in Giulesti!

    Florin Gabriel

    Iunie 14, 2014 at 17:41


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: