Rebeliunea legionară în București

Acum 71 de ani Bucureștii au fost martori la ceea ce avea să fie cunoscut în istorie drept „Rebeliunea Legionară„. Între 21 și 23 ianuarie 1941 au avut loc confruntări violente între Garda de Fier și trupele lui Antonescu.  Printre cei care au avut de suferit de pe urma acestor confruntări, a fost comunitatea evreiască din București. Zonele cu populație mozaică au fost vandalizate, sinagogile și templele incendiate, magazinele devastate.Manifestările violente împotriva populației evreiești poartă numele de: „Pogromul de la București” Au fost devastate 1274 prăvălii, ateliere și apartamente evreiești în București

Fotograful german Willy Pragher ne-a lăsat o serie de fotografii care surprind diferite puncte ale Bucureștilor în dimineața imediat următoare rebeliunii legionare. Să pornim așadar la o plimbare prin Bucureștii anului 1941.

Primul set de poze e din Piața Victoriei. Zărim tancuri și soldați care păzesc perimetrul.

Tot în Piața Victoriei un stâlp distrus al STB (Societatea de Tramvaielor București)

Tot în piață un grup de soldați români și germani pozează în fața unor tancuri Panzer (?) Jos putem vedea o mitralieră, probabil MG-30

Ne mutăm pe Șoseaua Bonaparte (actualul Iancu de Hunedoara) despre care am mai scris aici.  Cazarma  „Regele Carol II” ciuruită de gloanțe

Tot de pe Șoseaua Bonaparte o imagine luată dintr-un autobuz incendiat.

În apropiere de intersecția cu strada Roma

O clădire din zona străzii Roma. Probabil legionarii din această casă au fost asediați de trupele armatei.

Ajungem pe Calea Victoriei. O altă mașină incendiată (probabil la intersecția cu Strada Doamnei) și o mulțime de gură-cască

O clădire de pe Calea Victoriei victimă a luptelor de stradă

De pe Calea Victoriei ne continuăm periplul nostru până pe Calea Văcărești.  Aici o serie de magazine au fost devastate și incendiate. În prima poză un magazin de pălării.

Magazinul de bijuterii de la numărul 21

Fabrica de lingerie bărbătească

O frizerie „Coafor Aurel” tot de pe Calea Văcărești

Și farmacia de pe colț a avut de suferit. Perspectiva e înspre Sfânta Vineri. În spate se pot vedea turlele fostei biserici Sf. Nicolae Jitniță (merci Raiden!)

Ajungem și pe Calea Dudești, un cartier cu populație majoritar evreiească. O cisterna a OSIN arsă zace pe marginea străzii.

Aceeași cisternă văzută de pe celălalt trotuar

Magazinul de încălțăminte de lux al lui David Stern

Magazinul „La Porțile de Fer” – vopsele și fererie

Magazinul de coloniale de la nr 78.

Academia Militară, la vremea aceea era „Școala Superioară de Război”  O imagine care ne arată coloane motorizate venind dinspre Stirbey Vodă, dar și un avion care survolează zona.

Un soldat care dirijează coloanele motorizate

Tancuri urcând dealul dela Academie. În plan îndepărtat se vede biserica Sf Elefterie.

O perspectivă spre Eroilor

Rebeliunea legionară a rămas ca o pată neagră atât în istoria României cât și în istoria orașului. La 23 ianuarie 1941, Miscarea Legionara a fost înlăturată de la putere și interzisă. O parte dintre legionari ajung în închisori, o parte emigrează în Germania. La 27 ianuarie 1941, Antonescu a format un nou guvern, iar la 14 februarie 1941 statul național-legionar a fost abrogat în mod oficial, instaurându-se dictatura militară a generalului Antonescu.

Anunțuri

Academia Militară 1941-2011

foto via skysrapercity.com

Tot din deja celebra colecție Willy Pragher, am ales un set de fotografii făcute la scurt timp după rebeliunea legionară din ianuarie 1941. După instantaneele luate pe Șoseaua Bonaparte, despre care am vorbit aici, de această dată fotografiile ne prezintă coloane de soldați, camioane și blindate ale Wermacht-ului mărșăluind în zona Academiei Militare.

La vremea aceea, Școala Superioară de Război căci așa se numea, era o apariție nouă în peisajul bucureștean. Clădirea din Dealul Pandurilor a fost construită între anii 1937-1939 după planurile arhitectului Duiliu Marcu.

foto via liternet.ro

Nu mă pricep la arhitectură așa că nu voi intra în prea multe detalii. Amintesc doar că este construită în stil modernist, amintind de arhitectura fascistă a lui Piacentini (așa numitul „Stille Littorio”)

Universitatea Sapienza din Roma - arhitect Marcello Piacentini

După război se schimbă denumirea în  Academia Militară. În august 1957 este dezvelit „Monumentul Eroilor Patriei” și cele două basoreliefuri pe care le știm cu toții. Ele sunt creația următorilor sculptori: Marius Butunoiu, Zoe Băicoianu, T. N. Ionescu și I. Dămăceanu.

foto via http//reptilianul.blogspot.com

În anii 60 are loc o reconfigurare masivă a zonei din vecinătatea Academiei prin construcția ansamblului de locuințe colective de tip sovietic pe care le avem și în prezent.

foto din anii 60, la scurt timp după construirea blocurilor

În 1991 i se schimbă iar denumirea în Academia de Înalte Studii Militare, pentru ca din 2005 să se numească Universitatea Națională de Apărare „Carol I”

În prezent,  întreaga zonă cuprinsă între: Șos.  Panduri,  Parcul  Palatului  Cotroceni,  str. G-ral  medic  A. Demosthen, str. Dr. Carol Davila, str. Dr. Francisc Rainer, str. Cpt. Al. Vitzu, str. Cpt. A Vijelie și include ansamblul Academia Militară, azilul Elena Doamna, Piața Eroilor, bd. Eroilor, str. Dr. Francisc Rainer, str. Prof. Dr. D. Bagdasar, este declarată de PMB ca fiind ZONA PROTEJATĂ  nr 77

Planul cadastral via PMB

Am încercat mai jos să fac o paralelă între pozele lui Pragher din 1941 cu cele făcute de mine în 2011. Nu am pretenția că am respectat perfect unghiurile, dar chiar și așa diferențele făcute de cei 70 de ani sunt vizibile.

Prima fotografie e o vedere de ansamblu a edificiului luată din dreptul intersecției cu strada Carol Davilla

Al doilea cadru e făcut sus în deal, aproape de intersecția cu Șoseaua Pandurilor. Pe vremea aceea, actuala stradă Bagdasar, se numea Calinderu.

Urmează o imagine luată aproximativ din același loc, dar de data asta cu o panoramă spre centrul orașului. Datorită lipsei vegetației și a blocurilor se poate vedea chiar și biserica Sf. Elefterie, lucru imposibil în 2011, după cum se poate vedea din fotografia mea.

În continuare, un set de 3 cadre luate de pe platoul din fața intrării cam pe unde este în prezent statuia. Se vede cupola Bisericii Sf. Elefterie (mascată azi de blocuri), de asemenea se poate zări clădirea Facultății de Medicină de pe Bulevardul Eroilor Sanitari. În poza numărul 2 se poate vedea în plan îndepărtat Palatul CFR, clădire construită de același Duiliu Marcu.

Ultimul cadru este făcut pe Bulevardul Calinderu (Eroilor) înspre Podul Eroilor. Clădirea din prim plan este actualul sediu al Ambasadei Moldovei. Se mai poate vedea în stânga, aproape neschimbată, frumoasa clădire de pe Bulevardul Eroilor Sanitari. Toate cele trei clădiri care apar în imagine au rezistat până în zilele noastre.