Stadioanele uitate ale Bucureștilor – Arena Venus

Probabil că ştiţi parcul de la Eroilor, cel dintre fosta casă de cultură a studenţilor „Preoteasa” (acum Silver Church) şi Opera Română, chiar vizavi de clădirea neterminată „Casa Radio”. La intrarea dinspre Eroilor, acolo unde a funcţionat o terasă în anii 90’, o plăcuţă ne informează că urmează să intrăm în parcul Venus. Nu prea arată a parc, ci mai degrabă e un teren viran pe care a crescut vegetaţie în exces. Dacă treci seara pe lângă el te aştepţi să sară de acolo vreo căprioară sau să te atace vreun urs.

De ce Parcul Venus? Pentru că aici a fost între anii 1928 -1953 stadionul celebrei echipe bucureştene din perioada interbelică, Venus Bucureşti. Clubul Venus, fondat în 1915, era clubul elitelor vremii, fiind patronat chiar de Gabriel Marinescu, prefectul Poliţiei Capitalei. Gurile rele spun că echipa era finanţată cu banii adunaţi de la bordelurile din capitală. La Venus a evoluat şi unul din primii jucători străini din campionatul românesc, grecul Kostas Humis.

Generalul Gabriel Marinescu

Arena a fost construită din banii avocatului  Alexandru Elădescu, unul din acţionarii clubului. El a şi-a vândut o pădure pentru a face rost de banii necesari construcţiei. Pe terenul respectiv era Grădina Procopoaiei, un loc de plimbare foarte la modă la începutul secolului XX. A existat la un moment dat şi un proiect pentru construirea unei gări centrale pe acel teren, proiect care a fost abandonat. Așa că în 1928 este construit stadionul Venus.

Hartă din perioada interbelică în care apare terenul sportiv Venus

Stadionul avea o capacitate de 15.000 de locuri și dispunea de o instalaţie de nocturnă adevărată, pe stâlpi (spre deosebire de vecina sa ROMCOMIT), iar gazonul era din iarbă naturală. Fundaţiile pe care stăteau stâlpii nocturnei sunt acolo şi în prezent. Pe lângă terenul de fotbal mai existau terenuri anexe, sală de recuperare cât şi un cabinet medical.

La cutremurul din 1940 unul din stâlpii nocturnei s-a prăbuşit, iar la viscolul din iarna aceluiaşi an, a fost deteriorat acoperişul iar tribuna de lemn a căzut dar a fost reparată ulterior.

Venus avariat de viscolul din 40

Pe Venus s-au jucat 5 finale ale Cupei României, ultima în 1949. Naţionala României a susţinut un singur meci pe arena din splai, la 18 mai 1939, contra Letoniei. După război arena a fost redenumită de comunişti  I.C.A.S. iar mai apoi, odată cu construirea Operei Române, soarta avea să-i fie pecetluită. Demolarea a avut loc în anul 1953. Pe terenul rămas viran a fost construit complexul TCB (Tenis Club Bucureşti) care la rândul lui a fost demolat la sfârşitul anilor 80’.

Locul unde se afla stadionul - bing maps
Una din cele 4 fundații ale nocturnei în prezent - foto: Andrei Crăițoiu - gsp.ro

La acest material am folosit fotografii preluate de pe gsp.ro

Stadioanele uitate ale Bucureștilor – Arena Romcomit

Încep azi o serie de posturi dedicată stadioanelor dispărute ale Bucureștilor. Pentru început m-am oprit asupra arenei „Romcomit”

1934

Romcomit era abrevierea Băncii Româno-Italiene al cărei preşedinte era Ettore Brunelli. Acesta a hotărât să înfiinţeze echipa Romcomit București în anul 1923. Din cauza unor probleme financiare, în anul 1924, Romcomitul a fuzionat cu Triumf București luând astfel naștere echipa Juventus Bucureşti.

Nașterea echipei Juventus București oglindită în presa vremii

Construcția stadionului din Bulevardul Elisabeta nr.92  a început în anul 1922 și a fost inaugurat în anul 1923. Avea o capacitate de 5.000 de locuri, gazon de iarbă și chiar nocturnă, fiind considerat cel mai modern stadion al vremii. Stadionul era construit după tiparul arenelor englezeşti, tribuna principală fiind acoperită. Pe lângă el se mai construise o sală de scrimă  și 3 terenuri de tenis.

În 1925, naționala României a susținut două meciuri pe Romcomit  1-2 cu Turcia și 6-1 cu Bulgaria.

Echipa CFR pe Romcomit - 1925

Pe ROMCOMIT s-au jucat primele meciuri în nocturnă din România, la 13 și 14 septembrie 1933, echipa maghiară Ujpest Budapesta jucând cu Rapid și Venus. Sistemul de nocturnă este același care a fost folosit și la patinoarul Oteteleșanu.

După cum relatează Ioan Chirilă în cartea „Glasul roţilor de tren”, nocturna era rudimentară și consta în câteva becuri atârnate de 9-10 fire la 12 metri deasupra gazonului. La degajări mai înalte, mingea se pierdea în întuneric sau mai spargea câte un bec, iar atunci intra pe teren cineva cu o scară de zugrav să-l înlocuiască.

ROMCOMIT - 1927 sursa foto: http://www.doarpetrolul.ro

În 1930, pe 7 iunie, pe Romcomit s-a disputat și meciul de box dintre Lucian Popescu și Kid Oliva, pugilistul român devenind campion european.

Zilele de glorie ale arenei aveau să apună în 1934, chiar în anul când Juventus promovase în prima divizie. Regele Carol al II-lea decide să demoleze stadionul, pentru a face loc  „Cetății Universitare”, complexul studențesc de azi, care cuprinde Facultatea de Drept și căminele aferente. Clubul Juventus primise ordinul de evacuare până la data de 12 martie 1934. Oficialii clubului au crezut până în ultima clipă că vor putea salva arena. Citez din ziarului „Gazeta Sporturilor” din 1934

La noi e greu până se fac proiecte pentru că apoi lucrurile rămân baltă

Un citat rămas actual și în prezent

Mare deby mare

Complexul sportiv se întindea pe terenul dintre Opera Română, Facultatea de Drept, până în strada Vasile Pârvan. Practic, din terenul de fotbal propriu zis, doar 30 de metri au intrat sub Facultatea de Drept. Au fost demolate terenurile clubului de tenis Doherty – aflat în imediata vecinătate a stadionului, terenurile de tenis din complexul ROMCOMIT – care erau înspre Bulevardul Elisabeta și terenurile de tenis ale CFR-ului care se găseau în spatele terenului de fotbal.

hartă bing maps

1923 – 1934

11 ani a trăit arena ROMCOMIT. Primul meci jucat pe acest teren a fost împotriva brașovenilor de la Colțea, iar ultimul, a fost un amical Juventus – Sportul Studențesc, încheiat cu victoria categorică a Juventusului cu 5-1. Ca o ironie, ambele meciuri au fost arbitrate de Costică Rădulescu, cunoscută figură a fotbalului bucureștean interbelic.

Mulțumiri lui ALWN de pe forumul sport365 care mi-a pus la dispoziție extrase din presa vremii.